Nodul de schelă

Nodul de schelă este un nod care excelează în mai multe privințe: simplitate, rezistența, posibiltatea prinderii unor obiecte în interiorul nodului, alunecarea nodului pe cordelina.
Prima dată a fost descris în anul 1762 in enciclopedia Denis Diderot Encyclopaedia.

Avantajele nodului de schelă față de celelalte noduri:
- este un nod care se poate deplasa pe franghie, are o rezistență ridicată.
Dezavantaj:
- nod cu arie de utilizare restrânsă.

In cele ce urmeaza va prezentam 2 moduri de realizare a acestui nod.
Prima variantă pentru realizarea nodului de schelă:
- formăm un ochi dublu (1-2),
- trecem capatul cordelinei prin cele 2 ochiuri(3),
- introducem potcoava de protecție (rodanță) in interior(4)(daca se considera necesar),
- si se strânge frânghia(5).

A doua varianta pentru realizarea nodului de schela:
- formăm un ochi simplu si trecem capătul cordelinei prin spatele acestuia(6),
- formăm 2 spire in jurul acestui ochi(7) trecem capatul cordelinei prin interiorul celor 2 spire(7),
-aranjam si strangem nodul astfel format(8),
- inseram rodanța in interiorul acestuia..

Caracteristicile șnururilor Gordius folosite la legarea acestui nod:
- frânghie tehnic (cu miez) cu diametru de 10 mm, realizat din poliester, rezistență la rupere de 1.300 kgf, lungime specifică de 16,9 m/kg, culoare albă cu fir verde.